1 | Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. |
2 | Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul. |
3 | Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți la conducătorii preoților și la bătrâni, |
4 | zicând: ‒ Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat! Ei i-au răspuns: ‒ Ce ne pasă nouă? Treaba ta! |
5 | Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat. |
6 | Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“. |
7 | Și, după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei terenul olarului, ca loc de înmormântare pentru străini. |
8 | Iată de ce terenul acela a fost numit „Terenul Sângelui“ până în ziua de azi. |
9 | Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul Celui prețuit, la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel, |
10 | și i-au dat pe terenul olarului, așa cum mi-a poruncit Domnul“ . |
11 | Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat, zicând: ‒ Ești Tu Împăratul iudeilor? Isus a zis: ‒ Tu o spui! |
12 | Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic. |
13 | Atunci Pilat I-a zis: ‒ Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei? |
14 | Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit. |
15 | Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un deținut pe care-l voiau ei. |
16 | La acea vreme aveau un deținut vestit, numit Isus Barabba. |
17 | Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat: ‒ Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos? |
18 | Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui. |
19 | În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“. |
20 | Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât. |
21 | Guvernatorul a răspuns, zicându-le: ‒ Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez? Ei au zis: ‒ Pe Barabba! |
22 | Pilat a zis: ‒ Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos? Ei au răspuns cu toții: ‒ Să fie răstignit! |
23 | El i-a întrebat: ‒ Dar ce rău a făcut? Însă ei strigau și mai tare: ‒ Să fie răstignit! |
24 | Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând: ‒ Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră! |
25 | Și tot poporul, răspunzând, i-a zis: ‒ Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri! |
26 | Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit. |
27 | Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. |
28 | L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie roșie, |
29 | au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. |
30 | Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. |
31 | După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească. |
32 | Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. |
33 | Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ , |
34 | I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea. |
35 | După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au tras la sorți pentru cămașa Mea“ . |
36 | Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. |
37 | Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“. |
38 | Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui. |
39 | Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap |
40 | și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, dă-Te jos de pe cruce!“. |
41 | Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: |
42 | „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! |
43 | S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“. |
44 | La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El. |
45 | De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. |
46 | Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „ Eli, Eli, lema sabactani?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“. |
47 | Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“. |
48 | Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. |
49 | Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“. |
50 | Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul. |
51 | Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, |
52 | mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. |
53 | Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora. |
54 | Centurionul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“. |
55 | Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. |
56 | Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei. |
57 | Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. |
58 | Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. |
59 | Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată |
60 | și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. |
61 | Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului. |
62 | A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat |
63 | și i-au zis: ‒ Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“. |
64 | Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“. Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima! |
65 | Pilat le-a răspuns: ‒ Aveți o gardă. Duceți-vă și întăriți-l cum știți! |
66 | Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra. |
1 | După ziua de Sabat, în zorii primei zile a săptămânii, Maria Magdalena și cealaltă Maria au venit să se uite la mormânt. |
2 | Și iată că a avut loc un mare cutremur, căci un înger al Domnului a coborât din Cer, s-a dus și a rostogolit piatra de la intrarea mormântului și s-a așezat pe ea. |
3 | Înfățișarea lui era ca fulgerul, iar îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada. |
4 | De frica lui, gardienii s-au cutremurat și au rămas ca morți. |
5 | Îngerul le-a zis femeilor: „Nu vă temeți! Știu că Îl căutați pe Isus Care a fost răstignit. |
6 | Nu este aici, pentru că a înviat, așa cum a spus. Veniți și vedeți locul unde fusese pus. |
7 | Apoi duceți-vă repede și spuneți-le ucenicilor Lui: «A fost înviat dintre cei morți! Iată că El merge înaintea voastră în Galileea. Acolo Îl veți vedea». Iată, v-am spus aceste lucruri!“. |
8 | Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică și cu mare bucurie, și au alergat să-i anunțe pe ucenicii Lui. |
9 | Dar iată că le-a ieșit înainte Isus, zicând: „Bucurați-vă!“. Ele s-au apropiat, I-au cuprins picioarele și I s-au închinat. |
10 | Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeți! Duceți-vă și anunțați-i pe frații Mei să meargă în Galileea! Acolo Mă vor vedea“. |
11 | În timp ce plecau ele, iată că unii dintre gardieni s-au dus în cetate și i-au anunțat pe conducătorii preoților cu privire la tot ce se întâmplase. |
12 | Aceștia s-au întrunit cu bătrânii, s-au sfătuit și le-au dat soldaților mulți arginți, |
13 | zicându-le: „Să spuneți așa: «Ucenicii Lui au venit noaptea, în timp ce noi dormeam, și L-au furat». |
14 | Iar dacă va ajunge lucrul acesta la auzul guvernatorului, îl vom convinge noi și vă vom scăpa de grijă“. |
15 | Ei au luat arginții și au făcut așa cum fuseseră învățați. Și vorba aceasta a fost răspândită printre iudei până în ziua de azi. |
16 | Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, la muntele unde le indicase Isus să meargă. |
17 | Când L-au văzut, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. |
18 | Isus S-a apropiat de ei și le-a vorbit, zicând: „Toată autoritatea Mi-a fost dată în Cer și pe pământ. |
19 | Prin urmare, duceți-vă și faceți ucenici din toate națiunile, botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt |
20 | și învățându-i să păzească tot ce v-am poruncit! Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului!“. |