57 | Când i s‑a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un băiat. |
58 | Vecinii și rudele au auzit că Domnul Și‑a arătat nespus de mult mila față de ea și se bucurau împreună cu ea. |
59 | În ziua a opta, au venit să circumcidă copilașul. Voiau să‑i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, |
60 | dar mama lui, răspunzând, a zis: – Nu, ci se va numi Ioan. |
61 | Ei i‑au zis: – Nu este nimeni între rudele tale care poartă acest nume. |
62 | Și îi făceau semne tatălui copilului, ca să știe ce nume dorește să‑i dea. |
63 | El a cerut o tăbliță și a scris: „Numele lui este Ioan.“ Și toți au rămas uimiți. |
64 | Deodată i‑a fost deschisă gura și limba, și el vorbea, binecuvântându‑L pe Dumnezeu. |
65 | Pe toți vecinii lor i‑a cuprins frica și în întreaga regiune muntoasă a Iudeei se vorbea despre toate aceste lucruri. |
66 | Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, zicând: „Oare ce va deveni acest copil?“ Căci mâna Domnului era cu el. |
67 | Zaharia, tatăl lui, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând: |
68 | – Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a venit în ajutor și a adus răscumpărare poporului Său. |
69 | El ne‑a ridicat un corn al mântuirii în Casa slujitorului Său David, |
70 | așa cum a spus prin gura sfinților Săi profeți din vechime, |
71 | aducându‑ne eliberare de dușmanii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc. |
72 | El Își arată astfel mila față de strămoșii noștri și Își amintește de legământul Lui cel sfânt, |
73 | de jurământul pe care i l‑a făcut lui Avraam, tatăl nostru, potrivit căruia ne va da voie, |
74 | eliberați fiind din mâna dușmanilor noștri, să‑I slujim fără teamă, |
75 | în sfințenie și dreptate înaintea Lui, în toate zilele noastre. |
76 | Iar tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt; căci vei merge înaintea Domnului ca să pregătești căile Lui, |
77 | să dai poporului Său cunoștința mântuirii, prin iertarea păcatelor lui, |
78 | datorită milei duioase a Dumnezeului nostru, în urma căreia va veni în ajutorul nostru Răsăritul din înălțime, |
79 | ca să strălucească peste cei aflați în întuneric și în umbra morții, ca să ne călăuzească picioarele pe calea păcii. |
80 | Și copilul creștea și se întărea în duh. El a stat în locuri pustii până în ziua prezentării lui înaintea lui Israel. |